Chiar intr-o lume distrusa este ceva pozitiv,acel lucru pozitiv ar aduce la posibilitatea de a construi o alta lume
Viata e scurta,…
Ne maturizam,totul devine mai clar,mai dur,micul copil din noi intelege si el ca minuni si magie nu exista.Prin lipsa miracolului viata nu mai are acea nuanta.Soarele se retrage,peste pamant se lasa intunericul sumbru si infricosator,dar tot o data atat de atragator.Linistea mortala ma apasa pe umeri,mii de ganduri imi trec prin cap.Incep sa-mi amintesc de persoana care doresc so am alaturi,so strang in brate,dimineata sa ma trezesc vazandu-i chipul.Insa realizez ca totul ce mi-a ramas este nisipul ce se spulbera prin palme,am senzatia ca se scurge sangele din vene.Raman cu acel chip de inger care imi aduce doar durere si ma distruge.Insa mai am si speranta,caci ea moare ultima,am si visele pe care nimeni nu mi le poate fura,sunt doar ale mele,acolo pot face orice,pot fi cu orcine as dori.Cad in bratele lui Morfeu,el imi deschide poarta catre acea lume a visului,unde orice este posibil,unde o gasesc pe EA,cu chip blajin si dulce,privire imi strabate inima,sunt atras de lumina ei……Incerc sa ma apropii,dar fiecare pas mi se da cu greu,insa nu pot rezista,nu pot rezista,doresc so strang in brate,macar pentru o secunda,mai fac un pas,inca unul,ma apropii de EA…….insa pamantul de sub picioare dispare,cad intr-un abis infernal…..Ma trezesc intelegand ca nici o data nu voi mai reusi so am in bratele mele….pana si invis EA ramane pentru mine doar un chip din trecut ce ma omoara in prezent!
Am evoluat,viata ne este tot mai usoara,TV,telefoane,internet…..dar unde suntem noi?Ne-am pierdut printre toate aceste tehnologi.Ne autodistrugem,nu mai avem valori si calitati care sa ne caracterizeze umanitatea.Ne tradam aproapele,razaboie,foamete,vicii…..Cred ca mergem spre capatul lumii.La fel cum vechii marinari credeau ca lumea are un capat unde se revarsa toate apele,la fel si noi ne deplasam spre acea prapastie,dar acolo nu se vor revarsa apele,vom cadea noi si tot ce ne inconjoara.Pana si religia se transforma intr-o arma de a manipula si a face bani.Nu mai suntem oameni,suntem niste demoni cu chip de inger,in intrerior totul este mucegait doar ambalajul ce sclipeste ne mai bucura ochii.Nu stiu daca credeti in Iad sau Rai,dar din pacate noi deja traim in Iad!!!
Creioanele vietii
Ce ar fi daca am compara viata cu o camera colorata in alb,un alb pur si divin,iar noi sa primim un set de creionae colorate la intrarea in aceasta.Facand un pas,unul din creioane iti coloreaza urma,altul locul unde te afli in prezent,si al treilea iti coloreaza urmatorii pasi.Fiecare creion,fiecare culoare semnifica o fapta,buna sau rea,desigur culorile aprinse si deschise semnifica doar faptele bune facute de noi,iar cele sumbre semnifica toate greselile noastre.Nu ati dori ca intr-un final,dupa ce parcurgeti prin aceasta camera sa aveti o multime de culori aprinse? Cred ca da!Atunci e timpul sa luam creionul si sa incepem sa coloram in ros,galben,albastru,mov……..cum dorim noi,dar spre finalul vietii sa primim un curcubeu care nu va fi uitat!!!
Mare minciuna a sec XXI
O data am fost intrebat care este cea mai mare minciuna? Chiar am fost pus pe ganduri….si am realizat ca ea este dulcele si sfantul cuvant “Te iubesc”! Da,el este,va mira faptul ? nu cred…Fiti acum sinceri cu voi insiva si recunoasteti de cate ori ati mintit ? Sunt sigur ca de foarte multe ori,recunosc ca si eu am facut asa ceva si nu ma mandresc cu asta.Pot spune ca asta este ce-a mai mare minciuna din toate timpurile.Desigur am invat din greseli si spun acest dulce “Te iubesc” dar nu la toate persoanele,chiar daca realizez ca acest sentiment de ‘iubire’nu va dura mult,dar spun cu sinceritate,deci de ce nu ar fi sa facem asa cu totii ?Ne mintim singuri pe noi,ma uimesc de generatiile prezente cu cata usurinta se intalnesc se despart, fac relatii.De parca ar fi un joc,ci nu viata reala,totul este simplu pentru ei,defapt nu doar pentru ei,as spune ca pentru toti.Dar ce sa intamplat? pentru a gasi raspuns la aceasta intrebare trebuie sa ne gandim ce e dragostea? ce este iubirea ? care o pretuim atat de mult.Din punct de vedere stiintific putem spune dur , ca este o activitate cerebrala,o activitate a hormonilor,dar in viata nu exista doar stiinta.Sunt niste sentimente puternice,un foc ce se aprinde intre doi ce se iubesc si acest foc poate sa arda mereu doar dacaei simt ceva cu adevarat.Iubirea este esenta lucrurilor……De ce pana si unele animale sunt fidele pana la moarte partenerului..?De ce noi nu putem fi asa?Ce sa schimbat in timp? Cred ca gandirea,evolutia si a tot permisul, a facut sfantul si sacru “TE IUBESC” intr-o minciuna ce se spune pe fata!!!